În Tălmaciu, pregătirile au intrat pe ultima sută de metri pentru organizarea Udatului Ionilor, una dintre cele mai frumoase tradiţii din Ardeal. Vechi de mai bine de o sută de ani obiceiul simbolizează, printre altele, sfârşitul Sărbătorilor prilejuite de naşterea Domnului.
CITEŞTE ŞI:
Capitala Mărginimii Sibiului, „invadată“ de juni şi junese
Satul sibian Tălmăcel este singurul loc unde se mai păstrează aceste tradiţii. Mai mult decât atât, ele sunt atât de apreciate încât numărul celor care iau parte la ele creşte de la an la an. Astăzi, tot Tălmaciul fierbe cuprins de febra ultimelor pregătiri. Se aranjează ştergarele înflorate, se ia cetina, se aduc brazii, se ornamentează carul cu boi şi se ţesală caii. Totul începe vineri, în jurul orei 12.00, în faţa bisericii.
La sfârşitul slujbei, la care participă tot satul, se formează o procesiune lungă de sute de metri către pârâu. În faţă stau patru cai aranjaţi frumos şi dichisiţi, conduşi de patru flăcăi în costume tradiţionale. După cai urmează ceata copiiilor mai mici din sat. În urma lor vin carele cu boi, împodobite fiecare cu câte doi brazi acoperiţi practic de ştergare multicolore şi câte o icoană. Lângă brazi, în car, stau şi fete satului, cele care s-au ocupat de ornamentare. În cele din urmă, în spatele procesiunii vin restul flăcăilor şi participanţii. Când ajung la pârâu, flăcăii iau în braţe pe toţi cei care poartă numele de Ion şi, de la cel mai mic la cel mai mare, cu toţii sunt udaţi în apele îngheţate ale Tălmăcelului. „Anul trecut am avut în jur de 2.500 de oameni prezenţi la obicei. Anul acesta credem că am putea avea 3.000 mai ales că pică într-o vineri, spre sfârşit de săptămână. Indiferent de numărul participanţilor noi încercăm să ducem mai departe această tradiţie atât cât mai putem. Sunt nişte eforturi considerabile”, a declarat Constantin Barbu, pri