Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara. Postul in Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, garanteaza un an bogat! In ajunul Bobotezei (astazi, 5 ianuarie) se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata - bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale (galuste) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse - bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc. Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, o parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila". Ca orice alta sarbatoare mare, si Boboteaza incepe inca din ziua de Ajun, zi care trebuie "tinuta", ca sa avem un an prosper. Postul Bobotezei are o importanta cruciala si trebuie tinut cu strictete pentru ca anul sa fie bogat si sa avem belsug. Gazda aseaza sub fata de masa sare, mei, boabe de grau si fan, pentru ca in Noul An casa si camara sa le fie pline. Ajunul Bobotezei Ajunul Bobotezei era socotit candva, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pe