Credincioşii ortodocşi şi catolici prăznuiesc, în aceste zile, Boboteaza, perioadă care marchează şi încheierea sărbătorilor de iarnă. Serbările Bobotezei ţin trei zile: azi, în ajun, se ţine post negru, se sfinţeşte casa, iar fetele nemăritate îşi pot visa ursitul. Mâine, în ziua Bobotezei, se sfinţesc apele, iar vineri, pe 7 ianuarie e ziua Sfântului Ion.

Nouă zile nu se spală rufe

În ajunul Bobotezei, preotul, însoţit de dascăl şi un grup de copii, umblă din casă în casă cu crucea şi sfinţeşte cu agheasmă din mănunchi de busuioc toate camerele şi acareturile gospodăriei. Se spune că apa sfinţită are puteri miraculoase: alungă spiritele rele, bolile şi nu se strică niciodată. De aceea, Boboteaza este o sărbătoare a apei care este sfântă în următoarele nouă zile.

Începând de azi, gospodinele trebuie să renunţe la spălat rufe pentru că se consideră că apa este sfinţită şi nu trebuie aruncată. Şi tot începând de astăzi, timp de 3 zile, cât se sărbătoreşte Boboteaza, amânaţi certurile în casă şi accesele de generozitate: nu se dă nimic cu împrumut, pentru că se dă belşugul din casă.

La sate, înainte de aprinderea focului, se strâng cenuşa din sobă şi gunoiul din casă, se păstrează până în primăvară, când se presară pe straturile cu legume, despre care se crede că vor fi mai rodnice.

Astăzi se posteşte ca în Vinerea Mare

Ajunul Bobotezei se serbează prin post negru. În noaptea dinaintea Bobotezei se deschid cerurile şi Dumnezeu îndeplineşte rugăciunile celor care au privegheat şi au postit. Mai ales fetele şi flăcăii de însurat ţin această zi ca să-şi ghicească ursitul.

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa de post din ajunul Crăciunului, Boboteaza fiind de altfel numită în popor şi Crăciunul mic. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imedi