Comisiile de politică externă ale parlamentului de la Bucureşti au amânat ratificarea unui protocol al Tratatului de la Lisabona, cu scopul declarat de a împiedica Germania să îşi menţină numărul actual de europarlamentari până în 2014. Decizia a fost „la cald”, după scrisoarea prin care Germania şi Franţa semnalau dorinţa de a amâna aderarea României la Schengen. La rece, situaţia ar putea sta altfel. În februarie, voi propune ratificarea protocolului, a declarat pentru EVZ preşedintele comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean.

Corlăţean a explicat azi contextul deciziei luate de comisiile de politică externă în decembrie. „Discuţia a avut loc imediat după scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german şi subiectul era fierbinte. De aici şi o stare mai frustrată şi mai radicală din partea unei majorităţi destul de consistente în comisiiile reunite”, a spus el, cu referire la scrisoarea prin care Franţa şi Germania solicită amânarea aderării României la Schengen din cauza problemelor din justiţie.

Preşedintele comisiei de politică externă din Senat a subliniat că a menţinut o poziţie echilibrată, dar a evidenţiat o problemă de principiu. „Atâta vreme cât UE are un set de reguli şi ni se cere tuturor să respectăm aceste reguli, inclusiv când vine vorba despre obiectivul privind spaţiul Schengen, nu înţelegem de ce trebuie să asistăm la derogări de la reguli”, s-a întrebat el.

„În speţă – Germania solicită o derogare de la prevederea Tratatului de la Lisabona, care stabileşte 96 de membri în Parlamentul European, în condiţiile în care acest tratat a intrat în vigoare în decembrie 2009, iar alegerile europarlamentare au avut loc 6 luni mai devreme, când era în vigoare tratatul de la Nisa, care prevedea că Germania are 99 de membri, deci cu 3 membri mai mult. Germanii au cerut o derogare ca să îşi păstreze 3 europarla