Sute de cetăţeni ai comunei dâmboviţene Morteni s-au adunat, astăzi dimineaţă, ca în fiecare an de Bobotează, în faţa primăriei, pentru a serba “Geavrelele”. Potrivit tradiţiei vechi de sute de ani, tinerii împodobesc prăjini lungi de câte 14 metri, cu panglici de cânepă ţesute la război de către femeile comunei. Împodobirea acestora continuă cu ciucuri din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase.
În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi busuioc. “Este foarte veche această tradiţie. Este o sărbătoare care simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească”, a declarat primarul comunei Morteni, Ion Butuligă.
Fiecare prăjină este împodobită cu 1.000 de batiste
Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele. Tradiţia spune că fiecare prăjină trebuie împodobită cu cel puţin 1.000 de batiste. Cele patru prăjini sunt pregătite de cei mai pricepuţi bărbaţi din sat. Toată noaptea de cinci spre şase ianuarie, ei trebuie să stea de pază pentru a nu le fi furate steagurile, în caz contrar, aceştia fiind nevoiţi să le răscumpere cu câteva sute de lei şi ţuică sau vin.
În dimineaţa Botezului Domnului, în mijlocul satului se adună toţi sătenii. Ei aşteaptă venirea preotului care binecuvantează atât apele cât şi geavrelele, după care merg să sfinţească fiecare gospodarie din comună.
Geavrelele se desfac după data de 8 ianuarie şi sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajunul Crăciunului când sunt aduse la biserica din sat pentru a fi sfinţite.
