Cele aproximativ 200 de familii armeneşti din Constanţa sărbătoresc astăzi Crăciunul, deoarece aceştia păstrează sărbătorile aşa cum au fost ele statornicite de biserica primară creştină. Deşi puţine tradiţii armeneşti se mai păstrează astăzi, membrii acestei comunităţi au fost ieri la biserică, unde, după slujba de Ajun, oficiată de protoereul Avedis Mandalian, a urmat serbarea copiilor ce l-au întâmpinat pe Moşul cel darnic cu cântece şi poezii. Azi, după slujba de Crăciun, va fi oficiată şi sfinţirea apei de Bobotează, armenii sărbătorind Naşterea şi Botezul Domnului în aceeaşi zi, deoarece stipularea datei de 25 decembrie ca zi a Naşterii Domnului a fost stabilită în cadrul Sinodului de la Calcedon (anul 451), la care armenii nu au participat. Motivul pentru care această minoritate etnică nu sărbătoreşte Crăciunul pe 25 decembrie nu ţine, aşadar, de calendar, aşa cum se întâmplă la ortodocşii de rit vechi (lipovenii).

„Cristos dzănav iev haidneţav!"

La finalul slujbei, armenii vor primi urarea tradiţională: „Cristos dzănav iev haidneţav!" („Hristos S-a născut şi S-a arătat!") şi vor răspunde: „Orhneal e haidnutiunăn Cristosi!" („Binecuvântată e arătarea lui Hristos!"), apoi fiecare va merge acasă pentru a se ospăta alături de cei dragi. Dintre mâncăruri nu lipsesc cele ale unui Crăciun obişnuit, dar pe multe mese armeneşti se regăsesc şi bucatele tradiţionale: anuş-abur-ul (supă dulce în armeneşte), un desert ce seamănă cu coliva, doar că la armeni acest fel sărbătoreşte Naşterea Domnului. Apoi mai sunt pe mese „dolma", o „specie" aparte de sarmale în foi de viţă umplute cu orez călit cu ceapă şi presărat cu puţin zahăr, sare, mentă şi scorţişoară, ce se servesc reci, cu lămâie.

Crăciunul lipovenesc

Păstrători ai credinţelor aşa cum au fost ele la creştinarea Rusiei, lipovenii vor sărbători mâine Crăciunul. Pe lângă stilul bisericesc vech