Relaxarea politicii monetare se lasă aşteptată, cu toate că dobânzile de pe piaţa interbancară au scăzut la 2-3%.
BNR a decis ieri, în prima şedinţă de politică monetară din acest an, să menţină neschimbate atât dobânda-cheie, care este setată la 6,25% de acum şapte luni, cât şi ratele rezervelor minime obligatorii, preferând să nu dea semnale pentru relansarea creditării şi revenirea economiei afundate în recesiune.
De 27 de luni economia nu reuşeşte să-şi revină, România fiind aproape singura ţară din Europa care nu are creştere economică. În doi ani de zile economia a pierdut circa 20 mld. euro din PIB, iar peste 20.000 de firme au intrat în insolvenţă cu afaceri de peste 11 miliarde de euro.
Oficialii BNR şi-au justificat încă de anul trecut reticenţa faţă de reducerea dobânzii-cheie prin riscul încurajării unor speculaţii de curs împotriva leului, susţinând că măsura nu ar avea efecte semnificative asupra dobânzilor la credite.
Cursul este stabil de mai multe luni, mişcându-se între 4,2-4,3 lei/euro, iar dobânzile la depozitele în lei se situează între 6-8,5% pe an, în timp ce la credite se plasează între 11 şi 18%.
Analiştii au anticipat această decizie a BNR, în condiţiile în care în perioada următoare rămân riscuri la adresa inflaţiei, în special dinspre preţurile produselor alimentare şi a combustibililor.
După creşterea TVA la 24% de la mijlocul anului trecut, care a dus inflaţia anuală de la 4% spre 8%, BNR a spus că se va concentra pe reducerea inflaţiei, măsurile active pentru reluarea creşterii economice rămânând pe plan secund.
Oamenii de afaceri chestionaţi de ZF au cerut BNR să reducă dobânda-cheie şi să forţeze băncile să ieftinească creditele în lei, criticând în termeni duri indiferenţa faţă de prăbuşirea consumului, principalul motor care ar fi putut să tragă pentru revenirea economiei.
Dacă maj
