Vestul ţării are o „Deltă a Dunării bihoreană”, concepută după model maghiar. Parcul se întinde pe raza comunelor Cefa, o renumită zonă piscicolă fiind denumită simbolic „Delta dintre Crişuri”, şi Sânicolau Român.

Parcul Naţional Cefa a fost recunoscut oficial, astăzi, arie protejată, fiind cel mai important rezultat al proiectului în oglindă româno-maghiar. Înfiinţarea parcului, care cuprinde peste 600 de specii de plante şi tot atâtea specii de animale, a fost aprobată după ani de aşteptări, prin hotărâre de guvern.

Potrivit directorului Parcului Natural Apuseni, Alin Moş, zona Cefa va fi noua destinaţie turistică, recunoscută pe plan internaţional, graţie diversităţii habitatelor. Cu o investiţie de aproximativ trei milioane de euro, Parcul Naţional Cefa, cunoscut şi ca „Delta dintre Crişuri”, va contribui şi la dezvoltarea forţei de muncă, oferindu-le bihorenilor şanse de angajare. „Există o structură de administrare a parcului, astfel că vom avea un custode, un biolog, un chimist, patru rangeri, un consiliu de administraţie alcătuit din factori de decizie locali şi un consiliu ştiinţific”, a spus Alin Moş.

În concurenţă cu Delta

Parcul Natural Cefa este al doilea de acest fel din judeţ, după Parcul Natural Apuseni. „În prezent, sunt peste 300 de lebede şi sute de specii protejate. Delta Dunării are în plus faţă de zona Cefa doar pelicani”, a precizat fostul primar din Cefa, Ioan Sorin Roman, iniţiatorul acestui proiect.

Restricţii cu acord

După cum a precizat preşedintele Parculului Natural Apuseni, ideile au venit de la unguri, astfel că omologul ariei protejate de la Cefa este Parcul Natural Koros-Maras.

Pe lângă vizitarea parcului şi admirarea speciilor de animale, turiştii care vor dori să facă un picnic în aer liber vor avea nevoie de aprobarea proprietarilor terenului. Turiştii pot obţine datele lor de contac