Preşedintele Barack Obama a promulgat în decembrie o lege prin care homosexualilor le este recunoscut dreptul de a se înrola în armata americană. E o lege istorică pentru că anularea acestor interdicţii se discută în parlament de mai bine de 17 ani. E una dintre promisiunile candidatului la preşedinţie Obama şi unul dintre cele mai sensibile puncte pe agenda sa electorală. Legea a fost adoptată pe ultima sută de metri, a unei majorităţi oricum instabile, şi „la mustaţă“, cu cîteva voturi oferite de reprezentanţi ai partidului republican. Nu doar conflictul politic a stîrnit polemici, ci şi clivajele culturale. Pentru că abrogarea articolelor discriminatorii ale legii a presupus dărîmarea unui tabu adînc înrădăcinat în America.

DE ACELASI AUTOR Cinci cuvinte - Anul cultural 2012 De ce s-a supărat Obélix - şi a plecat în Belgia Comunismul din cărţi Mulţumim, FILB „Ţara are nevoie de voi, ţara vă cheamă, şi sîntem onoraţi să vă primim în rîndurile celei mai bune armate pe care lumea a cunoscut-o vreodată“ – a spus preşedintele Obama la o recepţie după promulgarea legii. Fraza sună nu doar ca o invitaţie lansată noilor recruţi (într-o armată în căutare de cadre), ci şi ca un îndemn la o normalizare a relaţiilor cu o minoritate care încă nu a reuşit să-şi cîştige toate drepturile. Compromisul de pînă acum – don’t ask, don’t tell – îi obliga pe homosexualii care voiau să se înroleze să îşi ascundă identitatea sexuală. Un compromis cam mare pentru o ţară care se vrea model de democraţie, care promovează drepturile omului şi care respectă, cel puţin la nivel de declaraţii, egalitatea şi principiile non-discriminării. Legea Don’t ask, don’t tell fusese adoptată în 1993 la iniţiativa lui Bill Clinton, care o considera „răul cel mai mic“, în sensul că ea permitea totuşi homosexualilor să intre în armată, cu condiţia să nu-şi dezvăluie identitatea sexuală. Pentru Oba