Specialiştii în etnologie au explicat pentru „Adevărul" cum au fost uitate o parte din cele mai frumoase tradiţii de iarnă Păstratul luminii prin ruguri din crengi sau umblatul cu colinda în cete de flăcăi au fost uitate ori înlocuite cu alte obiceiuri.
Majoritatea creştinilor ortodocşi din Moldova serbează mâine Crăciunul pe stil vechi. Varvara Buzilă, doctor în filologie, spune că, începând cu anii '80, obiceiurile de iarnă au început să fie uitate. Pentru ca tradiţia să fie însă conservată, o mână de oameni pasionaţi de moştenirea de la străbuni, adunaţi în cadrul Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Naţional, cutreieră toată ţara pentru a descoperi datini pe cale de dispariţie.
Specialiştii spun că tradiţiile mai sunt păstrate la sate mai mult de bătrâni. „Din cauza fostului regim comunist, cei cu vârste între 30 şi 50 de ani n-au fost educaţi să-şi iubească valorile spirituale", explică Varvara Buzilă, membră a Comisie. Mai mult, spune specialista, până acum 20 de ani, moldovenilor li s-a inoculat ideea că umblatul cu colinda este cerşetorie. „Astfel, acest obicei a pierdut din valoare şi nimeni nu l-a mai păstrat aşa cum o făceau străbunii noştri", mai spune femeia.
Povestea „Crăciunelului"
Varvara Buzilă a povestit pentru cititorii „Adevărul" mai multe tradiţii uitate de moldoveni. Una dintre ele face referire la „păstrarea luminii. Sărbătoarea Naşterii Domnului se leagă de solstiţiul de iarnă, fiind ziua cea mai scurtă din an. „Acum câteva sute de ani, obiceiul era să reţii ziua. Oamenii făceau rug din buşteni pentru a lumina. Obiceiul s-a redus acum la imaginea pâinii, care înseamnă bunăstare", mai spune Buzilă.
În ajun de Crăciun, gospodinele coc „crăciunei", bucăţi din aluat care au forma cifrei opt, neterminată, şi îl pun pe perete, lângă icoană. „Crăciunelul" este luat de acolo la 23 ma
