Întrebat în dese rânduri şi felurite contexte "care sunt cărţile de căpătâi ale unui om adevărat", somat de multe ori să dea liste de lecturi formatoare, lui Dan C. Mihăilescu i-a venit o idee salvatoare: să întocmească un volum în care intelectualii români să scrie despre cărţile care i-au făcut oameni

Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Nicolae Manolescu, Neagu Djuvara, Victor Rebengiuc şi Dan C. Mihăilescu sunt printre cei care scriu despre lecturile care i-au format în volumul "Cărţile care ne-au făcut oameni", apărut la editura Humanitas şi coordonat de acesta din urmă.

♦ Pe "Omul care aduce cartea" la Pro TV l-a bucurat sinceritatea invitaţilor săi. "Nimeni nu s-a împăunat că ar fi citit, vezi Doamne, Kant şi Hegel la 10 ani. În schimb, la nouă bărbaţi din 19, apare «Insula misterioasă» a lui Jules Verne. Pe urmă, apar masiv basmele : fraţii Grimm, Ispirescu, Andersen, Ion Creangă, lucru tare frumos într-o epocă în care minunata "instituţie" care erau bunicii - cei care ne citeau poveşti la gura sobei - a dispărut demult. M-a bucurat să văd citate «Poveştile Olimpului», în prelucrarea lui D. Almaş, ca şi pe Dumas, ori Karl May. M-a mirat că nu apar nicăieri «Cireşarii» lui C. Chiriţă. Asta spune ceva, nu ?", a povestit pentru gândul Dan C. Mihăilescu, încântat să vadă că nimeni nu absolutizează biblioteca şi nimeni nu "decretează ca nimicnicie" spaţiul din afara ei.

♦ Filosoful Gabriel Liiceanu îşi aminteşte, de pildă, în carte cum a devorat "20.000 de leghe sub mări", la opt ani: "Cred că era o carte foarte groasă. Era cartonată. Prin ea am descoperit cititul hulpav. «Hulpav» pentru că eram un copil hulpav. Tindeam să fac în exces tot ce-mi plăcea mult. De pildă, vara, la Caracal, la bunici, mâncam lubeniţă până când trebuia să dau drumul celor doi nasturi de la spie