Întreaga comunitate a sârbilor din Banat au intrat, de ieri, în sărbătoarea Crăciunului de rit vechi. "Tradiţia cere ca, în seara de Ajun, în curtea bisericii să fie ars un trunchi tânăr de stejar, anume adus din pădure, menit a aminti de Isus, care a intrat în lume spre a o purifica de păcate, dar şi de lemnul adus de păstori şi aprins de Iosif pentru a-l încălzi pe Pruncul Sfânt", spun etnologii. Cu cât focul este mai mare, cu atât anul care vine va fi mai bogat şi mai prosper.

Bunătăţi tradiţionale

Astfel, după ce, ieri, toată ziua, gospodinele s-au întrecut în pregătirea bunătăţilor - pentru că de pe masa de Crăciun n-au voie sa lipsească cozonacii, colăceii şi aşa-zisa „Cesniţa", o prajitură tradiţională sârbească cu nuci şi stafide, în care este ascuns un bănuţ -, aseară, sârbii din Timişoara au participat, cu mic, cu mare, la ceremonia arderii stejarului, Badnjak. Fix la ora 17.00, în faţa Catedralei Ortodoxe Sârbe din Piaţa Unirii, oamenii au dat foc crengilor uscate de stejar asezate sub formă de rug. Acest moment a fost precedat, la ora 16.00, de întâlnirea membrilor comunităţii la Clubul Sârbesc, unde a avut loc marele praznic şi s-au cântat colinde. După slujba religioasă, creştinii de rit vechi au plecat spre casă. Ei au ţinut în mână mici snopuri de paie, care simbolizează aşternutul din ieslea în care s-a născut Fiul Domnului şi şi-au urat „Hristos ce rodi!"...

Întreaga comunitate a sârbilor din Banat au intrat, de ieri, în sărbătoarea Crăciunului de rit vechi. "Tradiţia cere ca, în seara de Ajun, în curtea bisericii să fie ars un trunchi tânăr de stejar, anume adus din pădure, menit a aminti de Isus, care a intrat în lume spre a o purifica de păcate, dar şi de lemnul adus de păstori şi aprins de Iosif pentru a-l încălzi pe Pruncul Sfânt", spun etnologii. Cu cât focul este mai mare, cu atât anul care vine va fi mai boga