Aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu va avea loc în martie, cele două ţări putând fi integrate în spaţiul Schengen cel mai devreme în octombrie, ar fi spus ieri, potrivit agenţiei germane de presă dpa, ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, a cărui ţară deţine preşedinţia UE.
Declaraţia ministrului a fost urmată de o precizare a ambasadorului Ungariei la Bucureşti, Füzes Oszkár, care a spus, citat de agenţia Mediafax, că Ungaria sprijină în continuare integrarea României la termen - martie-aprilie. Ministerul român de Externe a cerut transcrierea declaraţiei ministrului maghiar, dar până la închiderea ediţiei, de la Budapesta nu venise nicio altă precizare.
Ea ar fi fost utilă pentru că, în acest moment, nu se poate vorbi, tehnic, despre o decizie. Decizia finală aparţine şefilor de state şi de guverne din UE care se reunesc abia în primăvară şi Parlamentului European care va adopta un raport pe această temă în februarie. Politic însă, lucrurile par bătute în cuie.
Principalul cost care va fi plătit de amânarea aderării va fi cel de imagine.
Cu câţiva ani în urmă, jurnalista slovacă Tatjana Greif numea "Frontiera Schengen" "Frontiera fricii". În Schengen, frontierele interne sunt suprimate, dar cele externe (care ar urma să fie ale României după integrarea sa) au devenit un zid de beton. "Europa Schengen" se teme de imigraţie, de droguri, de arme, de prostituţie, se teme de străini. Faptul că România nu este primită în interiorul acestui zid de protecţie înseamnă că în ea nu se poate avea încredere. Or, ceea ce lipseşte mai mult astăzi lumii pentru a-şi reveni din şocul crizei economice este încrederea.
"Este posibil ca acest lucru să-i afecteze şi pe investitorii străini", admite fostul negociator-şef al României cu UE, Vasile Puşcaş.
Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pâ
