Uniunea Europeană şi mai ales Franţa urmăresc cu atenţie evenimentele din Tunisia, unde au avut loc în ultimele trei săptămâni mişcări sociale şi de revoltă fără precedent, de când se află la putere preşedintele Abidin Ben Ali.

Totul a început pe 17 decembrie anul trecut, când un tânăr de 26 de ani şi-a dat foc, întrucât Poliţia îi confiscase fructele şi legumele, pe care le vindea fără autorizaţie, într-o piaţă din Tunis. Un gest simbolic, disperat, ascunzând în el disperarea unor largi mase de tunisieni, care în ciuda dispozitivului represiv redutabil au început să-şi manifeste nemulţumirea în stradă.

Joi s-au aflat în grevă avocaţii tunisieni, pentru a denunţa presiunile la care sunt supuşi şi mai ales lipsa de libertate din Tunisia.

Tunisienii mai denunţă natura însăşi a regimului condus de preşedintele Ben Ali : un clan familial corrupt, care controlează o parte din economia ţării şi care şi-a pus statul în slujba îmbogăţirii personale.

În ediţia sa de vineri, 7 ianuarie, editorialistul ziarului Le Monde arată că puterea de la Tunis, sub pretextul luptei împotriva islamismului îi persecută pe opozanţi, reduce la tăcere sindicatele şi presa şi controlează Internetul.

Până acum, Tunisia a fost invidiată de vecinii săi şi admirată de europeni, pentru ritmul său de creştere economică - între 4% şi 5%. Criza economică a ajuns însă şi în Tunisia, cu toate consecinţele ei, printre care şomajul.

Toate forţele vii ale ţării, de la studenţi la funcţionari, de la medici la avocaţi resimt astăzi mai mult decât de obicei lipsa de orizont. Preşedintele Ben Ali, în vârstă de 74 de ani, al cărui bilanţ în fruntea statului nu este total negativ pare să fi pierdut încrederea populaţiei.

Uniunea Europeană şi mai ales Franţa urmăresc cu atenţie evenimentele din Tunisia, unde au avut loc în ultimele trei săptămâni mişcări sociale şi de