Tensiunea în jurul Băniei creşte pe măsură ce la Craiova lucrările pentru întocmirea noului Plan Urbanistic General avansează.
Potrivit reglementărilor în vigoare, noul Plan Urbanistic General al Craiovei va trebui trasat conform Legii 2 din 1968, ţinându-se cont de limitele administrativ-teritoriale. O hartă digitală a Craiovei întocmită după aceste limite arată că 1.100 de hectare din municipiu se află dincolo de graniţele stabilite în 1968. Interesul autorităţilor pentru aceste suprafeţe este foarte mare, date fiind taxele şi impozitele care se colectează în bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Dacă pe hotarele cu localităţile Cârcea şi Malu Mare litigiile dintre primării sau dintre contribuabili şi primării pe apartenenţă vizează zone nou-construite, cu excepţia fabricii Ford, fostă Daewoo, în cartierul 1 Mai câteva zeci de blocuri, sute de case şi un kilometru şi jumătate din bulevardul Râului sunt pe terenurile comunei Podari. Este vorba de imobilele aferente unor tronsoane din străzile Dr. Ion Cantacuzino, Dr. Constantin Angelescu sau Constantin Severeanu, dar şi a unor străzi întregi din cartierul de case, cum ar fi Brăila şi Galaţi. Cu alte cuvinte, câteva mii de craioveni ar deveni podăreni, taxele şi impozitele pentru imobilele din zonă ar trebui plătite la Podari ş.a.m.d. „Situaţia este pe cât de gravă, pe atât de delicată. Fără o modificare a legii de organizare administrativă, cea din 1968, nu ştiu cum vor fi reglementate astfel de situaţii, fiindcă PUG-ul va trebui să ţină seama tocmai de această lege, din 1968“, a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. Craiovenii care locuiesc în zona de litigiu nu cred că vor fi obligaţi vreodată să-şi schimbe buletinele.
„Cum adică, eu stau aici în cartier din ‘75, sunt craiovean get-beget. Cum adică, de mâine sau de la primăvară o să vină cineva să-mi spună că sunt din Podari?
