Corina Stratulat, consultant în afaceri europene pentru European Policy Centre (EPC) în Bruxelles, Belgia, analizează riposta României la adresa Franţei şi Germaniei.

EPC este o organizaţie independentă, non-profit, care, printre altele, asigură asistenţă şi analiză politică şi economică celor mai cunoscuţi oficiali şi celor mai mari companii din UE.

România ar trebui să reziste, ferm, oricăror acţiuni sau declaraţii care ar putea sugera că intră nemeritat în zona Schengen

C.S: Aş spune că reacţia României a fost pripită. România este frustrată din cauza unei potenţiale întârzieri la aderarea la Schengen, da, însă un răspuns pripit şi agresiv nu este chiar recomandat.

În primul rând, România nu poate nega că are probleme cu corupţia şi sistemul judiciar, care ar putea afecta capacitatea sa de a proteja frontierele din interiorul spaţiului Schengen. Faptul că nu recunoaşte şi nu îşi asumă responsabilitatea pentru aceste probleme grave, dă impresia că România se aşteaptă ca UE să treacă cu vederea deficienţele sale şi să o promoveze în ciuda acestora, ceea ce nu este o poziţie demnă.

Având în vedere toate criticile legate de aderarea prematură a României la UE, ar fi mai indicat ca ţara să reziste, ferm, orice acţiuni care ar putea sugera intrarea nemeritată şi în zona Schengen. În plus, România ar trebui să înţeleagă că rezervele exprimate de către Germania şi Franţa sunt şi o reacţie la problemele cu care ţări precum Italia şi Grecia se confruntă în cadrul Schengen, cum ar fi în gestionarea fluxului de imigranţi ilegali. Cu alte cuvinte, în pofida frustrărilor sale, România trebuie să accepte că există, de asemenea, motive obiective pentru apelul făcut de către Paris şi Berlin.

În al doilea rând, România nu trebuie să uite de "parteneriatul special" cu Franţa şi faptul că Parisul a fost principalul susţi