Majoritatea reabilitărilor de drumuri naţionale realizate cu fonduri ISPA are claim-uri de milioane de euro România nu are autostrăzi, dar are regi ai asfaltului şi programe naţionale de infrastructură. România nu are legislaţie pe măsură, dar are pretenţii de ţară europeană. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) se face că lucrează cu bani europeni, dar plăteşte bani de la buget pe greşeli de milioane de euro. În şapte ani de fonduri ISPA, companiei i s-au cerut despăgubiri de peste 87 de milioane de euro! Beneficiarii sumelor ge­neroase sunt constructorii. Banii nu sunt daţi pentru lucrări. Milioanele de euro sunt doar speculaţii pe "întâmplătoarele" greşeli tehnice ale CNADNR. Sumele sunt grandioase şi de asemenea neimpozabile! Conform Codului Fiscal românesc, banii ceruţi în astfel de cazuri de constructori sunt catalogaţi ca "despăgubiri" şi nu sunt "taxaţi" de stat.

Jurnalul Naţional vă prezintă culisele unei afaceri de succes, derulate pe proiecte europene. Beneficiarii sunt toţi cei implicaţi, de la angajaţii companiei până la avocaţi sau constructori. Singurii care pierd sunt românii plătitori de taxe. Totul porneşte de la clauzele Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi (FIDIC), clauze ce impun ca disputele apărute între părţi (n.r. – companie şi constructori) să fie soluţionate de Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD). Comisia emite de cele mai multe ori decizii prin care constructorilor li se recunosc sume fabuloase. Pentru a schimba astfel de soluţii trebuie să se ajungă în faţa instanţelor internaţionale de arbitraj, unde cu greu se pot modifica deciziile iniţiale. Se întâmplă exact ca în cazul înaintării unui recurs în instanţele româneşti, unde în 95% din dosare este păstrată soluţia instanţei de fond. Bineînţeles că, în astfel de cazuri, în care miza o reprezintă banii statului, nimeni nu vrea să sc