Înainte de începerea crizei, fondul anual de salarii al directorilor era de peste 200.000 euro şi se pare că va „îşi va reveni"

Administraţia Fluvială a "Dunării de Jos" (AFDJ) are deja o adevărată tradiţie în privinţa fondurilor de salarii demne de invidiat, salarii remarcabile mai ales în cazul directorilor acestei instituţii.

În 2009, veniturile tuturor bugetarilor au fost reduse pe baza unei grile de salarizare, grilă conform căreia cel mai mare salariu este rezervat preşedintelui ţării (în jur de 9.000 lei lunar).

Directorul AFDJ, Florin Uzumtoma (pus în funcţie la începutul lui 2009) a încasat anul trecut un salariu de 51.000 lei. Practic, leafa lui lunară echivala cu trei salarii cumulate ale predecesorului său.

La începutul acestui an, termenul de valabilitate al ordonanţei care instituia plafonarea salarială la bugetari n-a mai fost prelungit, astfel încât salariul directorului de la AFDJ va putea creşte de la 4.800 de lei până la 18.000 de lei.

"Aceste venituri erau, înainte de criză, cele mai mari din domeniului transporturilor, în sectorul public. Aşa ni s-a spus la o şedinţă la Ministerul Transporturilor", ne-a explicat Ştefan Frunză, preşedintele CNSLR Frăţia Galaţi, filiala Galaţi, federaţie sindicală care reprezintă şi salariaţii de la AFDJ.

Revenirea la „normal"

Se înregistrau venituri lunare de 17.900 lei pentru directorul general şi 14.900 lei pentru directorii adjuncţi.

Când conducerea AFDJ avea cele mai mari salarii din sistemul transporturilor publice, angajaţii din subordinea acesteia aveau cele mai mici lefuri.

"Este ceva de neconceput ca directorii să aibă astfel de câştiguri, iar media salariilor angajaţilor (în jur de 300 euro) să fie cu 30% mai mică decât cel mai apropiat venit din sistem. Este o diferenţă imensă", ne-a mai explicat Ştefan Frunză.

Superbugetarii. Muncesc, pe hârtie