”Nu putem accepta să stăm ca râmele pentru că intervin marile state ale Uniunii (Franța și Germania – n.a.). Eu spun că românii au dreptul la respect, au dreptul să fie în Spațiul Schengen. Nu poți trata așa 22 milioane de români”, a comentat Traian Băsescu, aseară, în cadrul unui interviu la TVR1, axat, în principal, pe posibila amânare fără termen a aderării României la Spațiul Schengen.
Vă miră ceva din discursul domnului președinte? Pe mine nu. Am început să mă obișnuiesc (chiar dacă nu sunt de acord) cu această dualitate a discursului domnului Traian Băsescu. Cel care își dorește acum ca românii să fie respectați. Dar care, în același timp, este autorul unor ”porumbei de presă” precum ”țigancă împuțită”, ”țață”, ”m**e, v-am spus eu”, ”păsărico”, ”un fleac, i-am ciuruit” la adresa acelorași cetățeni români. Păi cum, mă întreb, poți să ceri Franței și Germaniei să-i respecte pe români, când însuși președintele României îi tratează pe aceștia cu asemenea mostre de ”respect”?
În cadrul aceluiași interviu de la TVR1, domnul Traian Băsescu a invocat necesitatea unui pact, a unui efort comun, atât al partidelor politice, cât și al societății, pentru aderarea la Schengen. Și în cadrul interviului a continuat să-i atace pe o parte a celor care ar trebui să facă parte dintr-un asemenea pact.
Criticând poziția Franței și a Germaniei, domnul Traian Băsescu se plânge că nu suntem tratați ca parteneri egali. Doar că același tratament egal domnul Traian Băsescu uită să-l aplice exact atunci când se referă la români, în numele cărora invocă respectul. Să-l înțeleagă cine vrea pe domnul președinte. Pentru mine e prea greu.
”Nu putem accepta să stăm ca râmele pentru că intervin marile state ale Uniunii (Franța și Germania – n.a.). Eu spun că românii au dreptul la respect, au dreptul să fie în Spațiul Schengen. Nu poți trata așa 22 milioane de români”, a
