Cărţile de economie spun că în vremuri de criză nivelul preţurilor scade, ca o consecinţă a reducerii veniturilor. Numai în România nu se întâmplă aşa ceva, iar aceasta se vede în faptul că suntem printre puţinele ţări membre ale UE care au încheiat 2010 cu o evoluţie negativă a PIB-ului, fiind fruncea în regiunea Europei Centrale şi de Est. Nici măcar în perioada Sărbătorilor de iarnă producătorii sau comercianţii, în special hipermarketurile, nu au fost darnici cu o scădere a preţurilor, la aceasta contribuind şi faptul că peste un milion de români muncesc la gri sau negru, iar economia nefiscalizată reprezintă, conform unor analize, peste 30% din PIB. Acest an a pornit la rândul său cu noi scumpiri „oficiale“ prin majorarea accizelor pentru combustibili şi pentru tutun. Şocul produs de creşterea TVA de la 19 la 24%, care a împins inflaţia din 2010 la circa 8%, conform analiştilor (în noiembrie, conform BNR, inflaţia a fost de 7,73%), încă face ravagii în economia românească, ce nu are posibilitatea de a apela la creditare, bancherii preferând în continuare să împrumute statul de la dobânzi de 7%, aşa cum s-a întâmplat şi acum două zile, când Trezoreria a atras un miliard de lei pentru o scadenţă de 12 luni. Banca Naţională ar fi putut să dea ieri un impuls relansării creditării, însă temerile că inflaţia se va menţine peste limita pe care şi-a propus-o pentru acest an, 3,4% plus/minus un punct procentual, au făcut ca decizia Consiliului său de Administraţie să fie aceea de a menţine, pentru a cincea lună consecutiv, dobânda de politică monetară la 6,25%. De asemenea, a fost păstrat nivelul rezervelor minime pentru pasivele în lei la 15% pe an, iar al celor în valută - la 25% pe an.

Astfel, în comunicatul emis după întâlnirea CA se precizează că „riscurile le-gate de manifestarea unor efecte de runda a doua ale majorării TVA, efecte ce pot fi potenţate de dezb