Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a bifat descentralizarea şi strângerea primilor bani din clawback la capitolul realizări în 2010, însă introducerea cardului de sănătate, prognozată iniţial pentru 1 ianuarie anul acesta, a taxei pe fast-food şi subordonarea Casei de Asigurări reprezintă proiecte la care fie mai lucrează, fie au fost revizuite.
"La o săptămână în funcţia de ministru al sănătăţii mi-am dat seama că acel scop (1 ianuarie 2011 de introducere a cardului - n.red.) nu a fost realist. Procesul de informatizare a pornit ireversibil şi va fi finalizat", a spus Cseke Attila într-o conferinţă de presă în care a făcut un bilanţ al mandatului său. În aceeaşi perioadă a anului trecut Cseke Attila nota printre priorităţile sale introducerea taxei de fast-food, proiect care a născut controverse în rândul jucătorilor din piaţa restaurantelor şi care a fost abandonat.
"Propunerea a venit în prima conferinţă de presă cu dvs. şi v-am dat această posibilitate de analiză, din care a ieşit o întreagă dezbatere", a spus ministrul, care a adăugat că rămâne la "ideea că în domeniul obezităţii trebuie să gândim ceva".
Investiţii în oncologie şi ambulanţe
În ceea ce priveşte cardul de sănătate, primele documente vor fi emise luna aceasta, iar distribuţia se va face începând din septembrie. Cardul reprezintă actul de identitate al pacientului în relaţia cu medicul, document fără de care cadrele medicale vor solicita plata serviciilor prestate.
Clawback-ul, un alt proiect controversat, însă iniţiat de fostul ministru Ion Bazac la finalul mandatului, şi care reprezintă o taxă pe vânzările companiilor de medicamente, a strâns primii bani în conturile sănătăţii în partea a doua a anului 2010, dar mult sub nivelul prognozat. Obiectivul iniţial care viza contribuţii de 600 mil. lei (142,8 mil. euro) nu a fost bifat după ce plăţile au fost de numai 30 mil
