În interiorul Uniunii Europene are loc un conflict mocnit între Est şi Vest. Recenta poziţie a Germaniei şi Franţei privind amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este unul dintre exemplele în acest sens, afirmă publicaţia britanică Financial Times.
Într-un comentariu intitulat "Estul şi Vestul au interese «divergente» în UE", FT precizează că statele din Est încep să se scuture de influenţa occidentală şi caută să facă front comun pentru a-şi spori influenţa în cadrul Uniunii.
2011 este anul în care preşedinţia UE va fi deţinută de două state din Est, respectiv Ungaria şi Polonia.
Tensiunile au izbuncnit deja între Ungaria şi mare parte din statele Europei de Vest, după ce Budapesta a adoptat o lege a presei extrem de controversată. Premierul Viktor Orban a fost acuzat că încalcă principii fundamentale ale UE. Replica acestuia nu a întârziat. Şeful guvernului de la Budapesta a precizat că nu acceptă tratarea Ungariei diferit faţă de "alte ţări care au democraţii de 200 de ani".
Polonia, statul care va prelua preşedinţia UE în a doua parte a anului, a avut partea ei de dispută cu Marea Britanie, Franţa şi Germania în legătură cu îngheţarea cheltuielilor europene.
Ultimele state estice intrate în conflict cu Vestul sunt România şi Bulgaria. Bucureştiul, prin vocea preşedintelui Traian Băsescu, a precizat că România nu va accepta "discriminări din partea nimănui, nici chiar a celor mai puternice state UE".
Potrivit FT există indicii că noii membri UE încearcă să se unească pentru a face parte presiunilor occidentale, dat fiind faptul că sunt legaţi între ei de experienţa comună a epocii comuniste, a economiilor şi democraţiilor în dezvoltare şi a luptei de a obţine influenţă la Bruxelles.
