Portarul "naţionalei" şi al Oltchimului are dureri cumplite la genunchiul stîng, la care s-a operat în Belgia, la clinica doctorului Martens
13 decembrie 2010. E o dată pe care Paula Ungureanu (30 de ani) nu o va uita niciodată. E ziua în care a suferit a doua gravă accidentare din viaţa ei în meciul cu Croaţia de la Euro 2010. Apărase senzaţional poarta "naţionalei" dar, cu 18 minute înainte de finalul partidei, ţipetele ei au îngrozit asistenţa în MCH Arena, din Herning.
Are în minte fiecare secundă, fiecare mişcare făcută înainte de a se accidenta. "Nu ai cum să nu-ţi aduci aminte. Croata Lidjia Horvat a sărit pe semicerc şi a aruncat la poartă. Eu am încercat să mă feresc, să nu ne ciocnim în aer. Mingea trecuse de mine. Am căzut rău, pe picior. Am simţit ceva trosnind şi dureri groaznice", povesteşte Paula. A ştiut că totul se terminase pentru ea. "Mi-a fost foarte greu să mă despart de fete. Eram în plină competiţie, România era aproape de semifinale şi eu a trebuit să mă întorc acasă. Au fost clipe groaznice", adaugă goal-keeperul.
Reloaded Dunaferr 2006
Paula a mai trecut şi acum patru ani prin aceleaşi clipe groaznice. Pe cînd evolua la Dunaferr, în Ungaria, şi-a rupt ligamentele la genunchiul drept. "Accidentările sînt ca medaliile, nu se uită niciodată! Jucam la Szekesfehervar, cu Cornexi. Era etapa a treia. Am stat şase luni în afara terenului", spune Paula. "Nu ai ce face, astea sînt riscurile. Ţie, ca sportiv, îţi trebuie de fiecare dată forţă să o iei de la capăt. Pentru asta ai nevoie de susţinerea celor din jur", subliniază Paula.
"Cîteodată, după accidentări, îţi vine să renunţi. Sînt acele momente în care nu poţi să mergi, te sprijini în cîrje şi ai nişte dureri groaznice!"
Paula Ungureanu
Probleme peste probleme
Paula spune că 2010 a fost un an bun pentru