Există funcţii - iar aceea de preşedinte al ţării e prima dintre ele - care-l obligă pe titular la un comportament de maximă rigoare şi sobrietate. Chiar dacă nativ sau prin îndeletniciri anterioare respectivul e înclinat spre atitudini deseori prea degajate, spre un limbaj de bodegă, spre comportări sau diversiuni, în timpul mandatului trebuie să-şi înfrâneze aceste porniri şi să uzeze doar de idei pertinente, susţinute de fapte probate. Politicienii au deseori obiceiul să lanseze şopârle, să-şi bălăcărească adversarii.

Odată instalaţi însă într-o înaltă demnitate publică, nu pot ca, stând pe marginea şanţului, cu palma la gură, ca ţaţa Saveta, să-i şuşotească ţaţei Marghioala că ştie ea că Miţa, care tocmai se mărită cu Gigel, minte că-i fată mare. Cam aşa a procedat joi seara, la TVR 1, Traian Băsescu, care, vorbind pe o temă gravă, starea naţiunii, nu s-a abţinut să vâre fitilul că şeful liberalilor şi viitorul candidat la Preşedinţie, Crin Antonescu, cel care se aliază cu “Felix” Voiculescu, e de fapt şi el “Porumbacu”, insinuând că acesta e numele de cod ca informator al Securităţii.

Ieri, secretarul general al CNSAS, Constantin Buchet, a declarat că repetate verificări în arhiva instituţiei nu au dus la descoperirea vreunui dosar pe numele lui Crin Antonescu. Nu-i destul. Nu toate dosarele au ajuns la CNSAS. Pe undeva, mai există un stoc. Se află acolo şi documente care-l incriminează pe liderul liberal? Dacă aşa stau lucrurile şi dacă a avut acces la ele, Băsescu are obligaţia să le facă publice (apropo, există acolo şi multvânturatul eventual dosar al lui T.B.?). Dacă nu, trebuia să aibă decenţa să tacă. O reacţie tranşantă, prin care să-i ceară ferm lui Băsescu să lămurească lucrurile sau să-şi înghită vorbele, e de aşteptat şi din partea lui Crin Antonescu. Care, e vorba despre o chestiune de maxim interes public, nu se poate mulţumi nici el