În Algeria, situaţia revine treptat la normal, după cinci zile de revolte şi violenţe, soldate cu moartea a patru persoane şi rănirea altor opt sute. Aceste tulburări sociale au fost declanşate de mărirea preţurilor la unele produse de bază.

De mai multe ori, experţi în materie de economie au prezis că unele ţări riscă să fie confruntate cu "revolte ale foamei", dacă pe plan mondial continuă speculaţiile în jurul materiilor prime şi ale unor produse de primă necesitate.

Revoltele declanşate în Algeria pe 5 ianuarie se înscriu în acest cadru, deşi tinerii algerieni au şi alte lucruri de reproşat regimului, printre alte corupţia şi incapacitatea de a oferi un orizont tinerei generaţii.

Guvernul algerian a reacţionat la aceste manifestaţii, violenţe şi jafuri, recurgând pe de o parte la forţă şi operând peste o mie de arestări, mulţi dintre cei reţinuţi de Poliţie fiind minori.

Concomitent, însă, autorităţile de la Alger au luat măsuri pentru reducerea preţurilor la produse precum laptele, zahărul sau uleiul.

Aceste revolte şi violenţe din Algeria sunt cele mai grave din 1989 încoace, an când regimul a operat o deschidere politică.

Mulţi dintre tinerii care au comis acte de vandalism sunt născuţi între 1990 şi 2000, un deceniu negru pentru Algeria, când luptele dintre forţele guvernamentale şi insurecţia islamistă s-au soldat cu zeci de mii de morţi.

Comentatorii avizaţi spun că acest tineret a crescut într-un climat de violenţă banalizată, de unde explicaţia actualelor excese.

În cursul celor cinci zile de dezordine au fost incendiate, în diverse localităţi din Algeria, şcoli, biblioteci, birouri de poştă şi alte instituţii publice, iar cartierele bogate au fost şi ele ţinta atacurilor comise de bande de tineri.

În Algeria, situaţia revine treptat la normal, după cinci zile de revolte şi violenţe, soldate cu m