Istoricul Neagu Djuvara spune că preferinţa elitelor politice de a-şi trimite copiiilor la studii în străinătate nu e un fenomen nou, fiind ceva firesc între 1848 şi 1947.

"După pacea de la Adrianopol copiii de boieri şi negustori care acum fac averea încropind burghezia, au fost toţi trimişi la studii majoritar în Franţa, dar şi în Germania şi Italia. Dintre românaşii noştri plecaţi atunci la Paris, aproape nici unul n-a rămas în străinătate. Nu era în gândul lor. Mergeau numai şi numai ca să înveţe în străinătate şi să se întoarcă şi să facă treabă la noi. Cei mai mari oratori ai noştri din Parlament sunt foşti elevi în Franţa. Ştiţi de ce? Pentru că acolo te învăţa cu insistenţă să scrii fără greşeli, indiferent de ce meserie făceai mai târziu. N-au vorbit română stâlcită cu franceză decât cei care erau proşti. Intelighenţia a învăţat regulile de bună scriere le-au transcris din franceză în română". Dar atenţie, sunt şi unii dintre paşoptiştii care au studiat în afară şi au fost corupţi. Se poate întâmpla ca oameni de talentul şi de valoarea lui Kogălniceanu ca oameni de putere, în acelaşi timp să fie acuzat de boierii vremii că fură cu găleata".

"Acum materialul uman nu e cel mai bun"

"Trecând în perioada contemporană materialul uman nu e cel mai bun. Ăştia care ne conduc acum sunt toţi ieşiţi din nomenclatura comunistă. În comunism, în fiecare comună cei mai buni dintre săteni, mai zdraveni şi mai harnici, ăştia toţi au fost bătuţi, băgaţi în închisoare, persecutaţi şi cine a luat frâiele în acel sat? Cocoşaţii şi guşaţii şi tâmpiţii. E pleava ţării care a venit la putere timp de 50 de ani. Şi ăştia care vin din urmă sunt copiii lor. Deci nu poţi să spui că va ieşi ceva care să aibă vreo comparaţie cu cei care au făcut '48.

Aici trebuie să aştepţi câteva generaţii. Nu este exclus ca strănepoţii lui Adrian Năstase să fie nişte cons