Situaţie moştenită din anii ’70: leii, tigrii şi maimuţele de la Zoo Craiova se încălzesc iarna pe sistem "bătrânesc", la soba cu lemne Sursa: VLAD STĂNESCUSursa: VLAD STĂNESCUSursa: VLAD STĂNESCUSursa: VLAD STĂNESCUSursa: VLAD STĂNESCUSursa: VLAD STĂNESCU
1 /.
Leii şi tigrii (de altfel, tot ce înseamnă animal exotic de la Grădina Zoologică din Craiova) se încălzesc iarna ca pisicile bunicilor de la ţară, la soba cu lemne. Metoda nu e o improvizaţie descoperită pe timp de criză sau născocită din balcanismele tranziţiei întinse peste normele europeane.
Regele junglei aterizat prin Bănie şi urmaşii săi la tron se încălzesc la sobă încă din anii 1970. Altceva nu ştiu şi nici nu sunt şanse să cunoască prea curând. Din cărămidă sau din teracotă, pe lemne acum, în trecut, pe gaze, soba a devenit principala metodă de supravieţuire pe timp de iarnă românească a vieţuitoarelor provenite din Africa.
MULTIMEDIA VIDEO evz.roVezi mai multe Fabulă la Zoo Craiova: leul, tigrul şi soba cu lemne
Iarna la ZOO
Deşi e Boboteaza, se poate spune că leii au azi noroc: nu e chiar ger. În biroul său îngrămădit, doldora de hârtii aiurea, plin de coarne de cerb şi păsări împăiate, plus un televizor stricat şi un volum de versuri dăruit de Adrian Păunescu înainte de moarte, administratorul de la ZOO Craiova, Ion Cojocaru, spune că totul e bine. Că treaba merge. Că are tot ce-i trebuie.
Îndrăzneşte, timid, chiar să-şi proiecteze şi un vis: aşteaptă ceva bani de modernizare. Pentru că, e drept, ar prinde bine o centrală pe lemne, cât de mică, de care să se bucure şi tigrii, şi leii, şi maimuţa. Şi apoi, cine ştie? Poate să-şi bucure şi clienţii: poate să facă rost, de exemplu, de un crocodil nou-nouţ pe care să-l expună, contracost, într-o vitrină bine luminată.
În încăperea umedă unde stau cei patru lei şi mama tigroaică e
