Biroul Naţional Interpol sărbătoreşte, luni, 38 de ani de la înfiinţare, în aceeaşi zi în care se aniversează 89 de ani de la constituirea, la Viena, a Comisiei Internaţionale de Poliţie Criminală, organism care a dus la naşterea Interpolului.
România a fost una din cele 22 de ţări fondatoare ale Interpolului, se arată într-un comunicat de presă de luni al Poliţiei Române.
După o periodă de inactivitate în cadrul organizaţiei, România a revenit în 1973 membru cu drepturi depline, la cea de-a 50-a sesiune a Adunării Generale de la Viena. România a fost primul stat din zonă care a revenit în Interpol după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Interpol acordă sprijin în activităţile desfăşurate de poliţie, în pregătirea profesională a poliţiştilor şi asigură, totodată, diseminarea celor mai bune practici atingând, astfel, o nouă dimensiune a cooperării poliţieneşti internaţionale.
Organizaţia are 188 de state membre, în fiecare dintre acestea fiind implementate sisteme care permit verificarea automată a autovehiculelor, documentelor de călătorie şi a persoanelor în punctele de frontieră.
Prin acest sistem, poliţiştii care acţionează în prima linie pot verifica identităţile persoanelor suspecte de comiterea unor infracţiuni, date în urmărite internaţională, seturi de impresiuni digitale, profiluri ADN sau paşapoarte şi cărţi de identitate furate.
În 2010, prin schimbul operativ de informaţii, Biroul Naţional Interpol din cadrul Poliţiei Române a contribuit la soluţionarea unor cazuri importante, reuşindu-se prinderea pe teritoriul României a unor infractori periculoşi.
De exemplu, Operaţiunea "Creierul", iniţiată de Interpol Roma, a fost finalizată în termen scurt cu predarea a opt cetăţeni români, membri ai unei reţele de crimă organizată, care se ocupau cu fraude informatice. Printre aceştia se numără şi liderul grupării, cei în cauză
