"Traian îşi plătea împărăteşte soldaţii pentru a-i lansa în cucerirea celui mai mare imperiu de pe pământ. Şi a reconstruit jumătate din Roma şi jumătate de imperiu. A făcut străzi, monumente, a oferit pâine şi circ poporului. Totul cu aurul dacilor. Acela pe care l-a găsit şi acela pe care l-a scos apoi din generoasele mine ale «patrulaterului aurifer» din Transilvania. Şi din acest motiv, România este o ţară atât de profund «ro­ma­nă», plecând chiar de la numele ei. Şi pen­tru că la vremea aceea s-a transfe­rat în Dacia toată «floarea» cetă­ţe­ni­lor romani: ingineri, tehnicieni, mun­citori. Şi soldaţi mulţi, pentru a păzi o frontieră cum nu mai era alta. Apă­rau ceea ce, de fapt, făcea ca impe­riul să fie mare." Aurul dacic, aflat până la 3 aprilie la Roma, unde este expus la Muzeul Forurilor Imperiale, i-a făcut pe jurnaliştii de la Il Sole 24 să-şi amintească de originile comune pe care le au românii şi italienii şi de faptul că Traian a construit un întreg imperiu bazându-se pe aurul pe care-l luase de la poporul lui Decebal.

Ceea ce n-a confiscat Traian e acum la Roma, în piaţa care poartă nu­mele împăratului roman. "Şi e spec­taculos. Nemaivăzut" – scriu jur­na­­liştii italieni. "Pentru că România le prezintă pentru prima dată aici şi pentru că nu sunt doar bijuterii. Acel El­dorado al lumii antice abunda într-atât în aur, că ceea ce străluceşte în aceste zile la Roma e metal masiv", no­tează Il Sole 24, care trece în re­vis­tă "kilograme peste kilograme de aur": Tezaurul de la Hinova (5 ki­lo­grame), Tezaurul de la Pietroasa (19 kg), Tezaurul de la Sarmizegetu­sa: 24 de brăţări de aur cântărind un ki­lo­gram fiecare. "Aceste brăţări au scă­­pat marelui Traian atunci când, în­­vingător, acesta a transferat la Ro­ma tot tezaurul regelui dac Decebal: 165 de tone de aur, 330 de tone de ar­gint. Cel mai mare tezaur văzut vreo­da­tă pe pământ", scriu ju