Alexandru şi Anda s-au născut în Braşov, dar şi-au găsit familia în Italia. În Braşov i-ar fi aşteptat o viaţă plină de mizerii. Acum, Alexandru conduce, împreună cu tatăl său, o fabrică, iar sora lui lucrează într-un restaurant, în Italia

După ce le-a murit mama, în 1997, Alexandru şi Anda riscau să îngroaşe rândurile copiilor năpăstuiţi de soartă. Cei de la Protecţia Copilului îi găsiseră ducându-şi zilele printre tarabe, sub cerul liber, îşi aminteşte Alexandru. Au avut însă norocul de a fi adoptaţi de o familie din Italia, de lângă Florenţa, în 1998, prin intermediul Asociaţiei Catharsis, care le-a dat şansa unei alte vieţi. Băiatul are acum 26 de ani şi s-a reîntors în ţară, pentru prima dată după adopţie, pentru a revedea mormântul mamei biologice. Nu l-a găsit, dar cei care l-au găzduit la Braşov au promis că se vor ocupa de această problemă.

Lăsaţi în plata…

cui îi vrea

Tatăl biologic al celor doi avea probleme cu băutura şi era agresiv, apartamentul din Noua în care locuiau, împreună cu un alt frate mai mare, fusese vândut, iar Alexandru şi Anda rămăseseră în stradă, îşi aminteşte tânărul. „Protecţia Copilului i-a găsit printre tarabele din Noua. Vecinii spuneau că uneori mai dormeau prin scările blocurile. N-aveau niciun viitor”, povesteşte şi Azota Popescu, preşedinta Asociaţiei Catharsis. Protecţia Copilului i-a dat în plasament familial, la două familii diferite.

După un an, copiii au plecat în Italia, devenind „copiii de suflet” ai unei familii de industriaşi de lângă Florenţa.

„După un an, instanţa i-a declarat adoptabili. Imediat am luat legătura cu partenerii noştri din străinătate, să le găsim o familie. A fost dificil, însă. Copiii erau mari, băiatul avea 14 ani, fata 9, aveau deja format caracterul, erau puţine cereri. Am găsit o familie în Italia, o familie care a dorit să-i adopte pe amândoi,