Întrebarea şi-o pune revista de critică şi literatură LIRE în condiţiile în care în 2011 se împlinesc 50 de ani de la dispariţia lui Ernest Hemnigway. Scriitorul american este în continuare foarte apreciat şi iubit în Franţa, ţară de care de altfel a şi fost îndrăgostit, mai ales de Paris.
Ernest Hemingaway a iubit într-adevăr Parisul, oraş căruia i-a dedicat de fapt şi o carte, intitulată "Parisest une fête", (Parisul este o sărbătoare). Turiştii care vizitează cartierul Mouffettard, nu departe de Panteon, pot descoperi de exemplu, lângă piaţa Contrescarpe, o placă fixată la intrarea într-un imobil - mărturie a trecerii lui Hemingway pe acolo; din textul respectiv aflăm că Hemingway a locuit la etaj şi că la parter, pe vremuri, se afla un cabaret pe care romanciarul îl frecventa destul de des.
Hemingway a trăit de fapt, la Paris, destul de mult, între 1921 şi 1927 iar fantoma sa se plimbă încă prin multe baruri şi cafenele pariziene. Mai ales după primul război mondial, când în Statele Unite a fost decretată prohibiţia şi nu se mai vindea alcool în restaurante, mulţi scriitori americani dezamăgiţi de atmosfera din ţara lor şi-au găsit refugiul cultural în Europa.
La Paris, Hemingway nu s-a simţit deci niciodată singur şi s-a bucurat de boema pariziană împreună cu alţi scriitori americani precum Dos Passos sau Scott Fitzgerald. Pe vremea aceea Hemingway era sărac, trăia din jurnalism şi începuse să-şi scrie primele nuvele, deseori într-o cafenea din Montparnasse, La Closerie de Lilla. Îl protejau şi-l ajutau alţi scriitori precum James Joyce, Gertrude Stein si Ezra Pound, iar uneori îşi achita notele de plată dând lecţii de box.
Hemingway a devenit însă celebru după perioada sa pariziană, când a început să-şi scrie romanele. El a primit premiul Nobel pentru literatură în 1954 şi s-a sinucis în iunie 1961, incapabil, spun gurile rele, să-