Măsurile de austeritate aplicate de Guvernul de la Budapesta vor diminua fenomenul „bişniţei“ cu identitatea românească. Înjumătăţirea bugetelor destinate autoguvernărilor româneşti din Ungaria îi descurajează pe cei care înainte de criză se declarau români doar pentru banii de la stat.
Jurnalista Eva Iova, membră a comunităţii româneşti din ţara vecină, a declarat pentru „Adevărul" că, pentru prima oară de multă vreme, Consiliul Naţional al Minorităţilor din Ungaria este format în majoritate de etnici sută la sută români. Din cei 25 de membri ai acestei structuri, care reprezintă comunitatea pe lângă Guvernul şi Parlamentul de la Budapesta, doar patru sunt „falşi români".
Lege deficitară
„Situaţia este însă destul de gravă la Budapesta, unde din şapte membri ai autoguvernării româneşti, şase sunt unguri, ţigani sau orice altceva, numai români nu", a declarat Iova. „Am sesizat Parchetul şi alte autorităţi abilitate ale statului ungar să ia măsuri contra acestor persoane care susţin că sunt români doar ca să ia două mii de euro, sprijinul dat de Guvernul de la Budapesta pentru fiecare autoguvernare a minorităţilor", a completat jurnalista.
Opinia este împărtăşită şi de Traian Kresta, preşedintele în exerciţiu al Autoguvernării Naţionale a Românilor. Acesta menţionează că amploarea pe care a luat-o „etnobişniţa" în ultimii ani este provocată de legislaţia electorală deficitară din Ungaria. În prezent, oricine poate vota la alegerile pentru minorităţi dacă-şi declară, pe proprie răspundere, apartenenţa la o anumită minoritate şi poate forma o autoguvernare locală.
Kresta susţine că situaţia se va schimba doar dacă organizaţia minorităţii ar confirma apartenenţa la ea a persoanelor care se înscriu pe listele de alegători. „Poate peste patru ani, când se va schimba legea din Ungaria, să fie impuse sancţiuni pentru astfel de c
