Elevii de la şcolile primare de stat învăţau, în perioada dintre cele două războaie mondiale, în condiţii mizere, pentru că primăriile nu asigurau bani suficenţi pentru ajutorarea copiiilor săraci. Situaţia este prezentată într-un document deţinut de Arhivele Naţionale Alba.
Starea şcolilor şi condiţiile în care învăţau elevii în perioada interbelică sunt descrise într-un Raport asupra învăţământului primar, redactat în 1940 de Inspectoratul Şcolar al fostului judeţ Târnava Mică , a cărui teritoriu a fost împărţit în 1950 între judeţele Alba, Mureş şi Sibiu.
Documentul arată că, în pragul celui de-al doilea război mondial, în cele 3 oraşe şi 133 de sate din judeţ funcţionau 138 de şcoli primare de stat, iar în 10 dintre acestea existau şi secţii pentru saşi şi maghiari.
„ Primăriile nu au înscris în bugetele lor cheltuieli pentru ajutorarea copiiilor săraci cu haine şi cărţi. Un alt neajuns a fost frecvenţa destul de redusă la un număr însemmnat de şcoli, lucru datorat concentrărilor părinţilor din cauza iminenţei izbucnirii războiului. Şcolile confesionale săseşti au înregistrat progrese îmbucurătoare, pe când la şcolile confesionale maghiare progresul elevilor în studiile naţionale lasă în multe locuri de dorit, din cauză că unii învăţători nu cunosc sau nu stăpânesc limba română“, se arată în raportul înaintat Ministerului Educaţiei Naţionale.
Repetenţi din cauza sărăciei
Şcolile primare de stat erau frecventate de 38.000 de elevi, din care 25.000 urmau cursurile secţiilor pentru saşi şi maghiari, care reprezentau 34 la sută din populaţia şcolară.
Cifrele arată că peste 2.000 copii nu aveau parte de carte, din cauza sărăciei ori din lipsa posturilor pentru învăţători. Manuale gratuite au primit doar elevii de şcoală primară.
„Din banii de la Ministerul Educaţiei, Inspectoatul Tărnava Mică a cumpărat 14. 131 de manuale
