VINDECARE. Cele două proiecte care vor reprezenta România la Bienala de la Veneţia, "Performing History" şi "Romanian Cultural Resolution", marchează desprinderea de obsesiile comunismului.

1 /.

"În general cultura din est - aici este inclusă şi cultura recentă română - nu mai are nevoie de validare din partea Occidentului, aşa cum diferenţele socio-politice între est şi vest au început să se dizolve, iar obsesia plecării sau a emigrarii s-a mai calmat", spune Adrian Bojenoiu, reprezentant al Centrului pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere, trecând în revistă tendinţele pe care artele vizuale din România le-au dezvoltat în ultimii ani, astfel încât să se poată vorbi despre o renaştere şi o reformare a discursului artistic contemporan.

Cel puţin în această zonă, dacă nu în întregul artistic românesc, se anunţă deja de o trecere de la tematicile comunismului, ingredientul principal, dominant până acum în cultura estică şi, implicit, în aceea românească, către teme contemporane propuse, de altfel, de un vest inspirat de temele societăţii de consum, "esteticile relaţionale" sau "arta militantă".

Bilanţul unei etape de exorcizare a unui trecut traumatic ar putea fi făcut, anul acesta, la Veneţia. După ce a făcut vogă în Germania şi a fost prezentat şi în România, la Craiova, proiectul "Romanian Cultural Resolution", realizat de Club Electro Putere şi selectat în urma Concursului Naţional pentru desemnarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, (organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român), va fi prezentat în Noua Galerie a Institutului de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

România va prezenta la acest eveniment şi un al doilea proiect, "Performing History", iniţiat de curatorii Maria Rus Bojan