Înfiinţat în urma a zeci de scandaluri şi proteste, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti trece din nou printr-o perioadă dificilă. Anunţate de mulţi ani, lucrările de reabilitare a clădirii Teatrului Naţional vor începe în sfârşit. CNDB, situat la etajele 3-4 din clădire, va trebui să se mute. Unde, nu se ştie încă. Şi sunt multe voci care susţin că mutarea Centrului este sinonimă cu desfiinţarea sa.
Coregraful Mihai Mihalcea a fost director al CNDB încă de la înfiinţarea acestuia, în 2005. Mandatul său s-a încheiat la finele lui 2010, iar Mihalcea - rămas în continuare în funcţie până la organizarea unui nou concurs - s-a decis că nu va mai candida pentru un alt mandat. Am discutat cu Mihalcea despre realizările şi nereuşitele celor cinci ani şi despre situaţia actuală a instituţiei.
Ai decis că nu vrei să mai candidezi pentru un nou mandat de director la CNDB. De ce ?
Mihai Mihalcea: Există un complex de factori care m-au făcut să decid asta. Pe de o parte, am acumulat un soi de oboseală care mă face să cred că n-aş mai avea mintea clară, suficientă răbdare şi acurateţe în reflecţiile pe baza cărora îmi întemeiez deciziile. Să iei o instituţie de la zero, în România, înseamnă să câştigi o mică bătălie pentru fiecare şurub necesar. Aproape fiecare persoană cu care interacţionezi pentru rezolvarea unei probleme îţi spune la început, mai direct sau mai voalat, „nu se poate". Chiar dacă ulterior se demonstrează că totul se putea face fără efort. Lipseşte bunăvoinţa şi eşti suspectat de tot felul de intenţii la care nici măcar nu te-ai gândit. Astfel, investeşti de două ori mai multă energie pentru a te apăra de tâmpiţi, răuvoitori şi ignoranţi decât pentru ceea ce trebuie să faci cu adevărat. Într-un fel, este extenuant. Pe de altă parte, n-am vrut niciodată puterea şi n-o vreau nici de-acum încolo. Şi nici nu vreau să mă instalez într-un
