Bătrânul originar din Roşia Montană a lucrat timp de trei luni la realizarea machetei maşinii de lucru pentru sfărâmat piatra, cu ajutorul căreia se obţinea aurul. Născut şi crescut la Roşia Montană, pentru Ioan Mihon, celebra localitate din Apuseni va însemna pentru totdeauna „acasă”.

Profil

Născut: 15 august 1929, Roşia Montană, Alba

Studii: Liceul Comercial din Turda

Profesie: Contabil

Plecat de pe meleagurile Roşiei odată cu admiterea la liceu şi ulterior stabilit la Cluj, gândul bătrânului a rămas mereu acolo unde „munţii aur poartă”.

Fiu de crâşmar, Ioan Mihon s-a aflat permanent în anturajul minerilor care îşi trăgeau sufletul după o zi de lucru, la un pahar de vin. Chiar dacă nu a lucrat niciodată în mină, Ioan Mihon cunoaşte la perfecţie întregul proces de extragere şi prelucrare a aurului, aceasta fiind activitatea cotidiană a locuitorilor comunei.

„Sute de şteampuri”

Bătrânul povesteşte că înainte de colectivizare în comună existau sute de şteampuri, iar ziua de marţi era o adevărată sărbătoare. „Marţi se dădea drumul la apă din cele cinci tăuri din localitate şi în fiecare gospodărie începea procesul de sfărâmare a pietrei cu ajutorul şteampurilor (maşină de lucru tradiţională pentru sfărâmat piatra – n.r.).

Nisipul rezultat se spăla şi ulterior era scos aurul. După aceasta procesul era reluat. Pe parcursul săptămânii erau aduse pietrele pentru următoare zi de marţi”, îşi aminteşte Ioan Mihon.

Şteampurile erau vechi de sute de ani şi se păstrau în familie din generaţie în generaţie. Totul, până în luna iunie a anului 1948, când a urmat colectivizarea forţată, iar lemnele care alcătuiau tradiţionala maşinărie au fost arse.

Şteamp realizat din amintiri

În urmă cu 15 ani, Ioan Mihon şi-a propus să realizeze un şteamp în miniatură pentru a-i aminti de loc