Best seller-ul care ni se vinde pe tarabe zilele acestea cu posibila intervenţie a Guvernului în cazul majorărilor preţului la carburanţi îşi va pierde din consistenţă imediat ce un alt subiect va exploda pe prima pagină a ziarelor. Intervenţia asupra preţului carburanţilor este un alt episod din ciclul viselor er(z)ot(er)ice ale micuţului Boc, despre care, fie vorba între noi, bănuiesc că ştie că Executivul nu are un rol direct în a stabili preţul combustibilului (C5-C10).

Singurul lucru pe care îl mai poate face statul român este să mai impună şi el anumite impozite; restul e poveste, la fel ca şi reîntoarcerea la greaua moştenire lăsată nu de Tăriceanu, ci de guvernul Năstase. Nu ştiu cât îl încălzeşte pe românul care-şi face plinul la pompă în ianuarie 2011 faptul că Petromul s-a vândut la vremea sa cu 600 de milioane de euro, în condiţiile în care în ţări nebananiere preţul unei astfel de companii ar fi depăşit lejer 20 de miliarde de euro. Este cel puţin depăşit ca, după trei ani de mandat în calitate de premier, Emiluş să vină acum şi să clameze interesul naţional din contractul de privatizare a Petromului când pârghiile clarificării derapajelor sunt încă cele două mâini, e adevărat, stângi ale domniei sale.

Înţelegerile între companiile petroliere, dacă s-au făcut cu adevărat, mă îndoiesc că s-au realizat în sufrageria cu vedere la ghena de gunoi a vecinei mele de la 7, ci în spaţii mult mai aerisite, unde se respiră aer rarefiat în stil victorian. În plus, apelul premierului către Consiliul Concurenţei nu aduce nicio rezolvare nici măcar de moment, de vreme ce preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că rezultatele preliminare pe care le are autoritatea pentru 2009 şi 2010 nu indică o încălcare a legii în ancheta privind o posibilă înţelegere între companiile petroliere pentru stabilirea preţului carburanţilor. Ce