Cel mai direct răspuns la cauzele care au dus preţul benzinei peste pragul de 5 lei este lăcomia. Sursa: EVZ
Companiile petroliere care operează în România (OMV-Petrom, Rompetrol, LukOil, MOL) au înregistrat în primele trei trimestre din 2010 profituri mult mai mari decât în 2009 - care, la rândul său, a fost un an foarte bun. Dar lăcomia este bună. Cu propoziţia aceasta, Michael Douglas a luat Oscarul, iar personajul său, Gordon Gekko, a intrat în folclorul popoarelor. Filmul se termină prost pentru că Oliver Stone e de un un stângism înfiorător, tot Hollywoodul ştie asta. La fel, orice discuţie ce-şi face drum prin desişul afacerilor cu petrol e retezată scurt de ghilotina "populismului".
Cu oricâtă ură i-am privi, managerii multinaţionalelor depăşesc în competenţă orice guvern perindat prin România, fie şi condus de-o persoană cu prestigiul lui Emil Boc. În rapoartele trimestriale, companiile petroliere îşi explică succesul prin ajustarea costurilor şi optimizarea activităţii. Dar nu aşa au reuşit rezultatele financiare uimitoare. Explicaţia e mai prozaică: marja de profit, un secret pe care, din păcate, nu-l veţi găsi pe WikiLeaks.
Litrul de benzină produs în România, fără TVA şi acciză, este mai scump decât în ţări europene cu costuri salariale mult mai mari. Companiile petroliere justifică anomalia prin investiţiile în reţelele de benzinării (dar dezvoltarea a luat sfârşit de 2-3 ani) şi prin înapoierea tehnologică a rafinăriilor şi a infrastructurii de transport. Justificările vă pot părea rizibile, dar cu adevărat ironic este altceva: nici Consiliul Concurenţei, nici prim-ministrul şi nici cei mai serioşi analişti economici nu ştiu dacă petroliştii ne-au luat sau nu peste picior. Nimeni nu ştie structura costului, nici măcar din curiozitate, ignoranţa datorându-se respectării principiilor pieţei libere. Preţul corect al ben