Începutul anului trecut a stat sub semnul optimismului. Ministrul de finanţe de la acea dată, Sebastian Vlădescu dădea asigurări că România urma să aibă o creştere economică de 1,3%, că taxele importante, cota unică şi TVA, vor fi menţinute, iar măsurile dure de reformă vehiculate nu ar mai fost necesare. Experienţa a dovedit contrariul.

Majoritatea previziunilor şi promisiunilor făcute în 2010 au fost fie contrazise de realitate, fie încălcate. Anul trecut s-a dovedit pentru finanţele României mult sub aşteptările publicului, dar şi ale mediului de afaceri.

După o primă jumătate a anului aparent calmă, al doilea semestru a debutat foarte prost: creşterea TVA cu 5% a zguduit afacerile, a sărăcit populaţia şi a răsturnat ţintele macroeconomice, de la creşterea PIB la rata inflaţiei. Reducerea salariilor pentru angajaţii sistemului bugetar a fost cea mai drastică din Europa, de 25%. Pe lângă cele două decizii majore au fost luate şi multe hotărâri care, deşi au avut separat un impact mai mic, au creat o atmosferă de neîncredere şi chiar de exasperare din cauza precipitării, a neclarităţii intenţiilor şi a formulăriilor ambigue. Cu precădere, vara lui 2010 a stat sub semnul incompetenţei autorităţilor şi al lipsei de viziune. Din păcate, viziunea nu s-a conturat nici până la sfârşitul anului.

Deciziile cu cel mai mare impact în 2010:

A fost eliminat, de la 1 ianuarie, impozitul de 3% pe veniturile microîntreprinderilor

Bugetul pentru anul în curs a fost votat de Parlament abia după instalarea noului cabinet de miniştri, la sfârşitul lunii ianuarie

Prima misiune evaluare a acordului cu FMI a avut loc în februarie. În timpul acesteia au fost transmise primele semnale că situaţia bugetară era mult mai gravă decât încerca guvernul să lase impresia. Jeffrey Franks declara că "România nu-şi permite un sector public de t