Doar cei care nu cunosc comportarea ta faţă de Mihai Botez din ultimii ani cînd v-aţi aflat amîndoi în exil pot fi păcăliţi de declaraţiile tale despre „dragostea şi recunoştinţa inalterabile“, pe care „le-ai purtat lui Mihai Botez“, despre „îngrijorările“ pe care „le nutreşti“.
De fapt, Dorin Tudoran, prietenul pe care Mihai Botez l-a iubit şi ale cărui scrisori le-a trimis, cu riscuri şi dificultăţi, la Europa Liberă, l-a calomniat cu mult înainte de publicarea fragmentelor din dosarul său de Securitate sub titlul Eu, fiul lor.
Da, Dorin Tudoran, îl calomniezi de mult timp pe fratele meu, dintr-o perioadă cînd nici CNSAS nu exista, nici nu puteai invoca accesul la vreun document al Securităţii. {tiu de atunci cît a avut de suferit fratele meu, în ultimii lui ani de viaţă, din cauza atitudinii tale, ştiu de la el, dar ştiu şi de la alţii. Dintre foarte mulţii martori credibili îţi aduc unul singur, o voce pe care nu o poţi contesta, Monica Lovinescu – Jurnal, care nota la 5 ianuarie 1993: „În Statele Unite (spune Tismăneanu Monicăi Lovinescu, n.n.), Tudoran (...) crede că Mihai Botez este stipendiat de Securitate (...). Încercăm să-i scoatem gărgăunii securişti din cap: orice se poate crede despre Botez, doar asta nu.“ (Jurnal, vol. 1990-1993, p. 304). Iar apoi, joi 23 decembrie 1993, rezumînd relatările lui Mihnea Berindei, la întoarcerea de la Bucureşti, unde îl întîlnise pe Mihai (Mihnea, n.n.): „Furios pe Dorin Tudoran care răspîndeşte sau mai curînd a răspîndit – acum e, la Chişinău – peste tot că Botez e şi a fost... securist.“ (ibid., p. 403). La moartea fratelui meu, Monica Lovinescu scrie, vineri 21 iulie 1995, că ea „nu-l poate considera ca Dorin Tudoran, pe Mihai Botez, drept un agent al Securităţii care doar a jucat rolul de disident“ (Jurnal, vol. 4, 1995, sau Jurnal esenţial, p. 393, Humanitas, 2010).
Acum, Dorin Tudoran, mă sfătuie
