Din 1998, cel puţin 8 procurori braşoveni au ajuns în apogeul carierei, ocolind scările tradiţionale cu ajutorul unui lift oportunist. Procurorii au ajuns la DNA şi DIICOT fără să susţină examenele necesare, prin intermediul unei portiţe legale: un ordin de numire şi o hotărâre judecătorească. Deşi li s-a oferit ocazia, procurorii nu vor să vorbească despre această situaţie, considerând-o perfect legală

După cum anunţat în ediţia de ieri, site-ul Lumea Justiţiei a publicat „lista procurorilor deştepţi”, cu peste 500 de procurori care au ajuns în culmile carierei sărind paşii legali şi necesari ocupării unui post în Direcţia Naţională Anticorupţie )DNA) sau Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). În mod normal, pentru a ajunge în crema instituţiilor de anchetare, un procuror trebuie să parcurgă un drum lung şi sinuos, prin parchetele judecătoriilor, apoi a tribunalelor şi apoi a curţilor de apel. Epopeea justiţiară se întinde pe o perioadă de 15 ani, la capătul căreia procurorul iniţiat dă un examen pentru intrarea în DIICOT sau DNA. Site-ul Lumea Justiţiei arată că cel puţin 500 de procurori au luat-o pe scurtătură, profitând de o portiţă oportunistă care i-a teleportat pe posturile de vârf. Aceeaşi sursă a explicat şi reţeta succesului: „faci o cerere de avansare în grad, ca efect al numirii tale la DNA sau DIICOT pe bază de interviu, iar CSM ţi-o va respinge imediat cu motivarea ca legea nu permite avansarea în grad decât prin examen. Nu-i bai însă, terenul e bătătorit, pentru ca hotărârile CSM se pot ataca la Secţia de Contencios-Administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie condusă de Victoria Bârsan, care le admite automat, graţie practicii judecătoreşti născute de această secţie, potrivit căreia hotărârea judecătorească bate legea”. Aşa au ajuns procurorii de judecătorie sau tribunal să facă