Ce înseamnă o zi a Culturii Naţionale?
Înseamnă ceea ce ziceam mai înainte: să facem socoteala proiectelor înfăptuite şi să croim altele. Să discutăm despre modul în care valorile culturii noastre sunt reflectate în programa şcolară (rău reflectate în ultimele decenii!), să ne plângem de statutul culturii în societatea actuală, să citim şi să recitim din poeţii noştri, aşa cum fac italienii în pieţele publice de ziua lui Dante. O zi în care politica să nu mai fie la putere şi să nu mai acapareze televiziunile şi, în genere, întreaga industrie mediatică românească. O zi în care politica să facă bine şi să cedeze locul culturii.
Este doar o zi simbolică?
O zi simbolică, desigur, dar şi o zi în care să conştientizăm că şansele noastre europene (şi mondialiste) depind şi de cultură. Poate în primul rând de cultură. O naţiune este culturală sau nu este nimic.
Povestiţi-mi despre manifestările care vor avea loc la Academie pe 15 ianuarie şi cum ar trebui să se materializeze o astfel de manifestare pentru ca ea să aibă impact şi la un alt fel de nivel decât cel academic?
Legea care stipulează Ziua culturii naţionale a fost promulgată în decembrie trecut. Ministerul Culturii n-a avut timp, observ, să alcătuiască un program. Normal ar fi fost ca, la 15 ianuarie, să sărbătorim la Ateneul Român intrarea în vigoare a acestei importante legi. Cum n-a fost cu putinţă acest fapt, Academia Română şi-a asumat acest rol. Sper să-l putem duce bine la capăt. Este vorba de vernisajul unei expoziţii (colecţia George Oprescu) la Biblioteca Academiei Române şi o ceremonie solemnă în Aula Academiei (ora 11:00). Cu aceas-tă ocazie se atribuie, pentru prima oară, o mare distincţie (meritul academic) unui proiect cultural desfăşurat în anul 2010. Eu am făcut această propunere şi sunt bucuros că Prezidiul Ac
