Ea conducea maşina încruntată, dreaptă, bustul împins înainte, ţeapăn, extrem de atentă, coatele strâns lipite de corp, pantofii- cui sub pantalonii bărbăteşti apăsând pedala de acceleraţie, imprimând o viteză din ce în ce mai mare automobilului, de obicei marcă străină...
La refugii, nu prea lua în seamă trecătorii imprudenţi, claxona intempestiv...
Gata – aproape că intrarăm în matriarhat!...
Adio războaie.... adio fapte de arme şi bravuri, vitejii!...
Bărbaţii lenevsc la cafenele, ori întinşi în pat, femeile au început să-i deteste, ei nu mai sunt buni decât să le... natura nerenunţând la drepturile ei care au înmulţit omenirea...
Ori fac politică. Se uită sus la stele, descoperă fel de fel de sisteme; ba unii filozofează şi spun – dragă Costică, învierea... mistica învierii... nu o poate înlocui decât mistica cealaltă, a terorii...
Lovituri de stat delicate dau numai ele şi ajung şefe de stat, aşa, pe nepusă masă, încât ei, sărmanii, se trezesc într-o zi pe cap cu câte o Lenuţă...
Ce-nseamnă să fii un sedentar şi un lăsător...
*
La Suceava, noaptea, restaurantul gol, pustiu şi radioficaţia părăsită cântând la maximum dată întruna singură de capul ei nişte valsuri demodate, vieneze, mesele cu felurile servite neatinse, tacâmurile cu şerveţele în regulă, însă fără clienţi şi ele...
*
Interviul luat lui Ernst Jünger în La quinzaine littéraire:
„Îndărătul ordinei superioare există ceva «total nediferenţiat...»
Pământul care de-a lungul evoluţiei a dat atâtea rase de animale se pregăteşte să producă o altă primăvară a speciilor..., un renouveau, omul fiind executorul acestui nou plan...”
Trecând eu graniţa în URSS, dimineaţa, doi soldaţi sovietici inspectează trenul. În uniformele lor pământii cu e
