Să ne întoarcem unde viaţa ar fi trebuit să fie şi nu a fost
să fim la fel de perfecţionişti ca şi bunica când tăia tăiţei pentru
supa de duminică
să uităm că trăim într-o cavernă dilatată de secol ce şi-a pregătit
atent apariţia
ca un surâs jovial pe buzele unei frumoase doamne ridicându-şi discret
chiloţeii de pe marginea piscinei
ce putem face e să ne ducem împăcaţi anii pe care atât ne-am dorit
să-i ajungem
fără să ne pese că ne vor îngropa cu fiecare zi sub greutatea lor şi nu
ni-i înfiiază nimeni
eu stau sigur într-o elegie cu obloanele trase şi nu mai întreb de tine
nu aştept să-ţi apară chipul în fereastră şi să-ţi arăt cum creşte iarba
peste mâna care ţi-a dăruit scoruşe şi porumb fiert
acesta este ultimul poem pe care îl scriu degeaba se cârcoteşte de astă
dată chiar mă voi ţine de cuvânt
e o mândrie a mea dacă atunci când moartea va veni mă va găsi cu o
boală mai puţin
Să ne întoarcem unde viaţa ar fi trebuit să fie şi nu a fost
să fim la fel de perfecţionişti ca şi bunica când tăia tăiţei pentru
supa de duminică
să uităm că trăim într-o cavernă dilatată de secol ce şi-a pregătit
atent apariţia
ca un surâs jovial pe buzele unei frumoase doamne ridicându-şi discret
chiloţeii de pe marginea piscinei
ce putem face e să ne ducem împăcaţi anii pe care atât ne-am dorit
să-i ajungem
fără să ne pese că ne vor îngropa cu fiecare zi sub greutatea lor şi nu
ni-i înfiiază nimeni
eu stau sigur într-o elegie cu obloanele trase şi nu mai întreb de tine
nu aştept să-ţi apară chipul în fereastră şi să-ţi arăt cum creşte iarba
peste mâna care ţi-a dăruit scoruşe şi porumb fiert
acesta este ultimul poem pe care îl scriu degeaba se cârcoteşte de astă
dată chiar mă voi ţine de c