La începutul fiecărui an, ziarele şi revistele, site-urile şi blogurile cu interes pentru literatură, emisiunile de televiziune şi de radio (cîte au mai rămas atente la piaţa noastră de carte) se umplu cu liste de titluri, dispuse în clasamente şi topuri. Care au fost cărţile anului editorial precedent? Publicul specializat şi cel mai larg, instituţiile culturale, traducătorii şi editorii înşişi ţin să ştie – fie şi cu aproximaţie – răspunsul la această întrebare. Nu trebuie deci să nedumerească spectaculoasa activare a criticilor şi furor-ul lor ierarhizator. E festinul criticilor de întîmpinare: momentul în care, după un an întreg de lecturi şi cronici scrise pe marginea cărţilor, sînt chemaţi la rampă şi solicitaţi să dea un verdict transversal. Opt din zece autori români nu acceptă un verdict critic decît dacă le este integralmente favorabil; dar toţi cad de acord, acum, că doi-trei-patru cronicari literari trebuie să vină (şi repede) în faţa publicului spectator pentru a anunţa cărţile anului. Să nu mai prelungimsuspense-ul. Iată-le: Proză. Gabriela Adameşteanu, Provizorat (Polirom), O. Nimigean, Rădăcina de bucsau, „Prefaţă“ de Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom), Radu Pavel Gheo, Noapte bună, copii! (Polirom), Radu Mareş, Cînd ne vom întoarce (Limes), Matei Vişniec, Domnul K. eliberat (Cartea Românească). Poezie. Ion Mureşan, cartea Alcool (Charmides), Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal) (Cartea Românească), Mircea Cărtărescu, nimic (Humanitas), Teodor Dună, de-a viul (Cartea Românească), Letiţia Ilea, Blues pentru cai verzi (Cartea Românească). Critică şi istorie literară, studii, eseuri. Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc. 1945-1989, ediţia a doua revăzută şi adăugită (Compania), Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. 1948-1964, I (Cartea Românească), Andrei Oişteanu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi li