Deşi piaţa editorială românească nu se poate compara ca putere de vînzare-cumpărare cu pieţele occidentale şi deşi criza economică se face în continuare simţită, mecanismul funcţionează şi, din bilanţurile editurilor, reiese că cititorii au cumpărat şi în 2010 cărţi – aceste minunate obiecte de hîrtie a căror soartă e tot mai mult deplînsă odată cu intrarea în era digitală. Aşa încît, conform cifrelor Editurii Humanitas, Frumoasele străine de Mircea Cărtărescu – o carte ce reia mici texte narativ-confesive apărute în Şapte seri – s-a putut vinde, iată, în 20.000 de exemplare, tot aşa cum fiecare titlu al Hertei Müller (Încă de pe atunci vulpea era vînătorul, Leagănul respiraţiei, Călătorie într-un picior etc.) a depăşit 10.000 de exemplare, ajungînd la cifre globale de 37.000 de exemplare la Editura Humanitas Fiction şi de 40.000 de exemplare la Editura Polirom. Sigur, asemenea cifre ilustrează cazul vînzărilor înregistrate de numele de prestigiu (y compris premii de prestigiu, Nobelul fiind printre puţinele premii care produc vînzări remarcabile în România – mai ales în cazul scriitoarei născute în România, laureată în 2009). Vizita la Bucureşti, în septembrie, a Hertei Müller – care a participat, la invitaţia Editurii Humanitas, la un dialog cu Gabriel Liiceanu (la Ateneul Român) – a marcat, de altfel, un eveniment important al actualităţii literar-politice a anului ce a trecut, căci a constituit pretextul unor vehemente reactivări autohtone pe de o parte ale complexului „rezistenţei prin cultură“ în comunism, iar pe de altă parte ale acuzelor politice pure şi dure, din jurul temei „intelectualilor lui Băsescu“. Cert e că nici în 2010 „afacerea“ comunismului n-a fost clasată – discuţiile docte şi distanţate asupra literaturii, societăţii civile etc. în comunism s-au lăsat încă o dată aşteptate, în favoarea discursului umoral şi a anticomunismului cu acute eti