Ce s-a întâmplat pe 6 octombrie 1582? Din câte se pare, nimic, pentru că această zi pur şi simplu nu a existat.
O întrebare capcană pentru ora de istorie, la care ar putea greşi şi cei mai pregătiţi dintre elevi, ar suna aşa: „Ce s-a întâmplat pe 6 octombrie 1582?“. Răspunsul corect, pe care puţini au şanse să îl fi nimerit, este: „Nimic, pentru că acea zi nu a existat“. Această întrebare capcană este consecinţa, involuntară, a reformei calendarului făcută de Papa Grigore al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute uşor înapoi în anul calendaristic. În total, sunt zece zile care nu au existat niciodată, ele constituind o „gaură“ în istorie, care se întinde între 4 şi 15 octombrie 1582, perioadă lipsită de războaie, conflicte sociale, dar şi de gesturi generoase, descoperiri ştiinţifice şi opere de artă remarcabile. Papa Grigore al XIII-lea nu era nicidecum un suveran pontif interesat de astronomie sau de calendare, ci a fost, pur şi simplu, un papă care şi-a făcut datoria. Avea la suflet sărbătorile religioase, mai ales Paştele, şi apăra Biserica Catolică fără prea multe subtilităţi, fapt demonstrat de aprobarea masacrării protestanţilor de către catolici în Paris, în 1572, în timpul nopţii de Sfântul Bartolomeu.
Problema Paştelui
Conform hotărârii canonului al şaptelea apostolesc, Paştele trebuie să se serbeze în prima duminică de după echinocţiul de primăvară. Data Paştelui este legată de două fenomene cereşti: echinocţiul de primăvară şi luna pascală (sau plină, cu dată schimbătoare). Luna pascală poate cădea mai devreme sau mai târziu faţă de echinocţiul de primăvară, ceea ce determină instabilitatea datei Paştelui. De altfel, tocmai aici se afla problema. Potrivit calenda