Natalitatea din România stă de 15 ani în jurul aceluaişi indicator care anunţă o îmbătrânire alarmantă a populaţiei: 1,3. Reprezintă numărul de copii aduşi pe lume de o femeie cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani. În perioada comunistă, acest indicator depăşea pragul de 2 copii pentru fiecare femeie. Dar ruperea de regimul totalitar a schimbat radical modul în care românii privesc familia şi copilul, după cum spun experţii contactaţi de romanialibera.ro.

"Scăderea natalităţii şi menţinerea acestui fenomen la un nivel redus are în primul rând cauze economice. Tinerii care ar vrea să facă un copil se gândesc înainte la ratele din bancă şi la siguranţa locului de muncă şi, în consecinţă, renunţă. Prin comparaţie, în comunism, tinerii casătoriţi primeau un apartament odată cu repartiţia, iar dacă aşteptau un al doilea copil se puteau muta într-un apartament mai mare", explică expertul Oficiului de Studii şi Proiecţii Demografice din Institutul Naţional de Statistică, Marcela Postelnicu.

"Femeile amână sarcina"

Reprezentantul INS precizează că rata fertilităţii a atins indicatorul 1,3 în anul 1995, în condiţiile în care imediat după căderea regimului comunist românii au început să planifice numărul de membri pe care voiau să-l aibă familiile lor.

La 10 ani după momentul decembrie 1989, cuplurile tinere ajunseseră deja să nu mai considere procrearea o prioritate.

"Din 2000 încoace constatăm un fenomen de amânare a naşterilor. Femeile îşi doresc să studieze mai mult şi să-şi facă o carieră. Aşa apar şi relaţiile consensuale în locul căsătoriilor", menţionează Marcela Postelnicu.

România în 2050: locuitori puţini şi vârstnici

În ultimii ani, în România s-au născut între 210 şi 220 de mii de copii anual, adică în jur de 10 nou-născuţi la mia de locuitori. Asta în condiţiie în care mortalitatea este de 12 persoane la mia de locuitori