Tot asa cum comenzile catre industrie constituie un bun barometru pentru ce urmeaza sa se intampla in economie si semnalele pe care piata muncii le trimite catre scoala ar putea sa ne indice calea de urmat in ceea ce priveste sistemul de invatamant.
Cel putin asa se intampla in societatile asezate, ca de exemplu in Marea Britanie, unde, conform unui articol recent din The Guardian, guvernul a dat publicitatii un raport anual in care se masoara performanta scolilor din Regatul Unit prin proportia elevilor care au obtinut Bacalaureatul englez.
Trebuie mentionat ca sistemul de educatie britanic include asa numitul GCSE (General Certificate of Secondary Education) constand dintr-o diploma care se acorda elevilor pe subiecte bine determinate: engleza, matematica etc., dar si domenii interdisciplinare si aplicate ca studii media sau cunostinte sportive.
Guvernul precedent al Marii Britanii a promovat o politica educationala prin care anumite GCSE-uri vocationale erau la paritate cu materiile fundamentale. Rezultatul a fost o crestere spectaculoasa a numarului de elevi care preferau varianta vocationala. Guvernul actual spera sa inverseze tendinta, constatand o scadere semnificativa a rezultatelor obtinute la Bacalaureat in randurile acestor elevi.
Observam deja intr-un articol anterior, Educatia si siguranta nationala, ca in Romania numarul de studenti care se orienteaza catre diferite facultati demonstreaza o tendinta similara, de a prefera studii interdisciplinare, uneori inconsistente, alteori numai incepute inainte de vreme, in detrimentul materiilor fundamentale. Deosebirea este ca guvernul britanic a constientizat situatia si actioneaza impotriva acestei tendinte.
Se poate obiecta ca pozitia conform careia in invatamant accentul trebuie sa cada asupra materiilor fundamentale este doar un punct de vedere cons
