Foto: Thinkstock Un diagnostic des întâlnit pe buzele oamenilor este gastrita. E şi o exagerare, un diagnostic prea uşor comunicat, dar şi un verdict dat chiar de pacient, o etichetare a unor dureri de burtă, fără ca un medic să stabilească cum că e vorba despre această boală.
Care este, de fapt, povestea acestei suferinţe? Gastrita este o inflamaţie. De altfel, orice inflamaţie este denumită de cuvinte care se termină în literele „ită”.
Gastrita este o inflamaţie apărută în mucoasa gastrică, în mucoasa stomacului.
Inflamaţia gastrică poate fi cu simptome, adică cu semne sau fără simptome. Este o manifestare tăcută. Gastritele pot fi încadrate în clasa „acută” sau în clasa „cronică”. Gastrita acută înseamnă înroşirea mucoasei ce tapetează stomacul, dar apar şi edeme şi eroziune, adică o roadere a mucoasei. Una dintre cauzele frecvente de ivire a unei gastrite acute este utilizarea de medicamente din diverse categorii. Printre cele mai vinovate sunt medicamentele antiinflamatoare steroidiene sau nesteroidiene (de exemplu, aspirina) folosite în bolile reumatice. Dar şi alte medicamente duc la gastrite acute, medicamentele pe bază de fier sau citostaticele din terapiile cancerului, mai ales citostaticele luate pe cale bucală.
Gastrita mai apare în urma unor traumatisme, ca strivirile sau arsurile, sau ca urmare a unui şoc septic, a unei invazii bruşte de microbi. Gastrita acută apare şi în insuficienţa renală, boală gravă de rinichi când creşte uremia. Frecvent, gastrita acută se instalează când îşi face de cap acel microb Helicobacter pillori, care provoacă şi ulcer. Gastrita cronică este cea permanentă, cel mai adesea fiind produsă de microbul Helicobacter. Dar şi unele dereglări în imunitate, adică o boală autoimună, duc la gastrita cronică, atunci când propriii anticorpi lovesc în celulele din stomac care produc acid clorhidric şi vitamină B
